Un gand pentru Emil Satco

Am aflat , cu mare intarziere, ca eruditul carturar Emil Satco, de la Suceava , nu mai este pe acest Pamant . Deacum el devine doar un nume adunat pe-o carte ; dar un nume ce se va tine minte si carti care nu vor disparea si se vor citi atata timp cat va mai exista memoria oamenilor ce traiesc in locurile despre al caror duh a scris cu devotiune si a trudit sa nu li se piarda sensul inchegat . A fost un ostas din Oastea Tarii care , in felul lui modest si retras , ca un calugar de chilie medievala , nu a ezitat niciodata sa isi desavarseasca datoria ce si-o luase si pe care a platit-o in chip stralucit catre cei din randul carora a iesit. Ne-a dat carti solide peste care toti cei ce vor studia ” bucovinismul ” nu vor putea trece ; a sustinut cu scrisul pe ” anonimii ” ce scoteau la iveala chipuri si locuri din Romania de dincolo de televizor ; a trait in biblioteca si cu un cult mai rar astazi al cartilor . Acum ii ramane numele demn si fapta despre a carei marime numai Dumnezeu stie ; insa si modelul carturarului dedicat si al actiunii tacute , pe care le vom tine minte si noi si le vom spune si altora , chiar daca maine ceea ce invatam va deveni cu adevarat o Mare Erezie.

ARTUR SILVESTRI

PROPUNERI SI SUSTINERI

RADU CAJVANEANU ( BOTOSANI ):
Desigur ca sunt de acord cu infiintarea Centrului si in acest sens semnalez exceptionalele monografii semnate de regretatul invatator Stefan Ciubotaru din comuna Sulita – Botosani, intre care se distinge o monumentala Istorie a Bisericii Ortodoxe Botosanene.

ELISABETA IOSIF (BUCURESTI ):
Ma bucur ca ideea sustinuta si de mine a monografiilor localitatilor tarii a prins contur.Mi se pare si mai importanta ideea punerii in valoare a patrimoniului unei localitati sau a unei zone prin prezenta locului de nastere sau a existentei oazei de creatie evocatoare a personalitatilor ce le-au marcat.Ma gandesc la casele memoriale,ce includ si memoria culturala a locului sau epocii respective.Un concept de la care am pornit in secolul trecut si mi l-am amintit rasfoind zilele acestea o carte a mea,aparuta la sfarsitul anului 1985,cand multe case memoriale sau case-muzeu erau amenintate cu demolarea.Era un strigat de aparare in acest volum” CASE CU FERESTRE LUMINATE”un semnal pentru pastrarea unui patrimoniu inestimabil.E si mai trist ca acest patrimoniu e demult uitat si nefolosit in zilele noastre.Daca doriti, va pot pune la dispozitie volumul,cu insemne ale culturii,tezaur al unor secole trecute,marcand memoria Bucurestiului, Iasului, Valeniului deMunte, Rasinariului, Ruginoasei, Mircestiului, Siriei si lista poate continua. Sunt micromonografii cu insemne culturale ce includ intelepciune.Si vorba lui Dimitrie Cantemir”Cine in lume este atat de intelept, caruia alta intelepciune sa nu-i trebuiasca”? Ideea unor carti cu monografii locale e salutara, contribuind la fixarea specificului cultural,cu patrimoniul regiunii in care se gaseste,in contextul integrarii. Sunt multi profesori,intelectuali ai satelor care au depus o asemenea stradanie. O Consfatuire Nationala ar aduna aceste comori.Va voi sustine in acest demers.

ELISABETA BOGATAN (VALEA JIULUI):
in zilele urmatoare voi incepe sa trimit materiale despre monografii din zona Vaii Jiului.

MARIN TOMA (IALOMITA):
Sunt alături de acest neam a cărei istorie merită a nu fi uitată.

ALEXANDRU NEMOIANU (SUA):
Cu recunostinta am primit veste despre Institutul de Studii Etno-Istorice si cu enorma recunostinta am raspuns ca sunt mandru,desi ma consider nevrednic, sa fiu parte din acest asezamant cultural care va fi esential in imprejurarile pe care le traim.

IOAN MICLAU (Australia):
 Va instiintez ca sunt prea MULTUMIT, prea ONORAT, a ma stii printre Membrii Fondatori al CENTRULUI DE STUDII ETNO-ISTORICE, initiat de ARP-Bucuresti. Vor trebui neaparat facute legaturile intre toate gruparilemai mari sau mai mici din lumea prezentului, ce au in preocuparile lor descoperirea si cunoasterea adevarului despre adevarata istorie a Romanilor, care secole in sir a fost ascunsa , falsificata , denaturata , de cei cu visari imperiale veniti peste Europa noastra. Adevarul straluceste precum o nestemata in noroiul strazii, caci numic nu poate fi ascuns Cerului ce se insenineaza aducand lumina ! Doamne Ajuta !

NICOLETA GALMEANU : director Renasterea Culturala

O initiativa extraordinara. De mai bine de cinci ani, Renasterea Culturala din Buzau realizeaza si tipareste o serie de monografii ale unor comune din judetul Buzau. Chiar si acum sunt in lucru foarte multe, avand in special sprijinul autoritatilor locale si a cadrelor didactice de aici. Orice actiune ion acest domeniu este importanta si pentru noi, asa ca va rugam sa nu uitati de Renasterea Culturala .Asteptam invitatia la Congres.

Prof. PAVEL PANDURU ( Prigor, Banat )

Domnule Prof. Dr. Artur Silvestri va felicitam pentru initiativa creieri centrului de studii etno-istorice si ne bucura initiativele dumneavoastra de pastrarea identitatii neamului romanesc in calea tavalugului globalizarii. Va multumesc pentru propunerea de a face parte din acst centru care ma onoreaza in mod deosebit si cred ca vom reusi sa facem fata imperativelor cerute.

AUREL DAVID ( Calarasi )

Din 1993 incoace am difuzat, la Poastul de Radio VOCES CAMPI Calarasi cate un accent, zilnic, despre oameni, fapte …Am adunat o parte din aceste accente in 5 volume: OAMENI CARE FAC, publicate la Casa Editoriala Freamatul. Asa ca va propun aceste “monografii” locale, dar, nu numai.

Un salut de la carturarul Gheorghe Seitan

Aflu , prin intermediul internetului , ca ARP infiinteaza un Centru de studii Etno-Istorice . Laudabila si necesara initiativa,la care doresc sa ma alatur.Pentru inceput,semnalez ca in urma cu doi ani s-a savarsit din viata cel care a fost unul dintre cei mai mari folcloristi ai Dobrogei,pe nume Gheorghe Mihalcea, preot hirotonisit,profesor doctor la seminarul din Buzau,artist plastic, om de o rara bunatate si modestie,parinte spiritual pentru multi,scoliti sau nescoliti.A lasat in urma destule carti,dar cred ca ceea ce ar putea sa intereseze Centrul sunt cele circa 1oo de manuscrise nepublicate,aflate in prezent in posesia familiei sale din comuna Horia-jud.Tulcea.Doresc sa pun la dispozitia viitorului centru de cercetare un opis,lasat mie de Gheorghe Mihalcea, cuprinzand manuscrisele sale.In ceea ce ma priveste cercetez folclorul,in special cantecul batranesc, de multi ani.Fac acest lucru,fara sa-mi fi cerut cineva,fara vreo obligatie de serviciu, ci doar dintr-un imbold launtric si din convingerea ferma ca, aici, in textele acestor cantece, se afla un mesaj, un mare cod de intelepciune.Ocultarea acestor cantece,inca de la inceputul creatiei lor a fost marele nostru noroc, altminteri nu puteau supravetui atator mii de ani.Am afirmat si continui sa afirm ca legea strabuna getica nu s-a pierdut atata doar ca noi cei de azi, neogetii, ne-am schimbat intre timp, gandim in alti termeni si din aceasta cauza nu o vedem.Doresc ca viitoarea institutie sa aduca aer proaspat in cercetarea romaneasca, sa puna stavila ideilor minimalizatoare, sa arunce peste bord bazaconiile care s-au tot spus si se mai spun despre ceea ce eu numesc comorile spirituale ale zalmoxismului getic .
Gheorghe Seitan, Tulcea